cuvintele din vorbe
Meniu site
Bun venit...
stiri
Video
Util

Timpul.

Nu ştim
De timpul
Ne caută
Prin vreme,
Sau noi pe el
Dorim
Sa-l numărăm.
De cursul lui
Avem
A nu ne teme,
Când la secunda
Vieţii
O zi mai adunăm.
Ne-om bucura
De ea
Că mai există
Încă,
Şi viaţa
Ne mai curge
Prin simţiri,
Ne-om bucura
De liniştea
Adâncă,
Ce timpul
Ne-o aduce
Prin trăiri.
Statistici

Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0
Principală » 2014 » Septembrie » 8 » PE OCHIUL MEU S-A-NSENINAT O STEA...
1:22 AM
PE OCHIUL MEU S-A-NSENINAT O STEA...

PE OCHIUL MEU S-A-NSENINAT O STEA...

...Pe ochiul meu s-a mâzgălit o pată
Căci pe retină-a apărut un nor,
Mi-e greu să cred c-aș mai putea să zbor,
Dar mai ales să fiu ce-am fost odată...

Povestea-i foarte simplă și banală,
Cum sunt mai toate care sunt și-au fost,
Căci totu-n lumea asta are-un rost,
Un fel de-a fi, un sens, o socoteală…
………………………………………
...Voiam un cristalin să văd mai bine,
Al meu s-a-mbătrânit și-i mai opac,
Și am făcut ce-a trebuit să fac
Și ce-am crezut că-i bine pentru mine.

Știam deja că treaba-i necesară
Și m-am decis să nu mai stau pe gând,
Vedeam deja ce n-am văzut nicicând:
Speranța-ntr-o lentilă oculară...

... Și cei ce știu s-au strâns în ochiul meu,
Mi-au spus că văd aproape mai nimic
Cu ochiul drept; cu stângul doar un pic...
Dar și cu-acela foarte, foarte greu….

M-am cam mirat de-acele aparate –
E drept, c-un ochi vedeam cam cenușiu –,
Dar celălalt mi-era un suflet viu,
Vedeam cu el aproape și departe…

Știam că nu-i o treabă complicată,
Transplantul de cristal-i un risc minor,
E simplu, la-ndemână, și ușor...,
Un sfert de ceas, și vezi ca altădată.

Văzut-am pe youtube cam cum se face,
M-am prins și eu cu gându-n microscop,
Securea îndoielii s-o îngrop
Și toată teama mea s-o las în pace…

Eram convins că sunt pe mâini perfecte,
M-am dus senin și brav la operat,
Și-a fost mai mult decât am calculat,
Din unghiuri delicate și corecte.

…Un doctor face totul ca la carte,
Îmi spune cam ce face, eu răspund,
În liniște și-ncredere m-afund
Și gândul meu se duce mai departe…

Cristalul vechi se sparge și dispare
Și se extrage cât ai zice „ochi” –,
O, Doamne, să nu-mi fie de deochi! –,
Iar altul îi ia locul ca o floare.

Cristalul natural s-a dus în zare
Și-n locul lui mi-au pus multifocal,
M-am bucurat de noul meu cristal
Și am sperat că noru-mi va fi soare.

…Dar noaptea m-a izbit un cer de stele
În ochiul operat, sub pansament,
Spectacol colosal, ca-n Parlament,
Când sar scântei din războiri tembele.

Eram ca-ntr-un adânc țâșnit afară,
De fapt, tot ce vedeam era coșmar,
Într-n nesomn cu ochiul nins cu jar,
Și-n zori, speram ca totul să dispară.

Am așteptat ca ziua să revină,
Să scap de vis, de stele, de fiori,
Să ies din ploaia plină de culori,
Să văd din nou în ochiul meu lumină…

Când s-a ivit un colț de dimineață,
Un rezident m-a ascultat atent,
M-a dezlegat încet de pansament…
Dar ochiul drept vedea… o simplă ceață…

El n-a crezut că tot ce-i spun se poate…
Ar trebui să văd ca-n ideal,
RoStaru-acesta-i foarte special…
Și-i spun din nou ce s-a-ntâmplat azi-noapte…

Și m-a privit la microscop îndată,
Mi-a spus că totul pare minunat,
Cristalu-i foarte bine așezat,
Iar ochiul meu ar trebui să vadă…

Dar, totuși, pe retina mea bătrână,
E parc-un punct, dacă privești atent,
Și-ar trebui, desigur, tratament,
Pe care mi-l vor pune la-ndemână…

Și m-am întors să mă repun în zgardă,
Pe patul meu cu stele de planton,
Să mai aștept o vreme în salon,
Ca doctorul cel mare să mă vadă.

Și m-a chemat cam pe la ora zece,
Dar s-a oprit tăcut și-înmărmurit,
Când punctul pe retină-mi l-a zărit,
Și m-a privit cu ochi uimit și rece…

…Aveam un cheag de sânge pe retină,
Ajuns acolo cine știe cum,
Ca o scânteie pe un nor de fum,
Ca norul pe un cer de zi senină…

Există, spune el, o procedură,
De reușită-n termen ideal,
De șase ore într-un timp real…
De-am fi avut o astfel de cultură…

Dar nimeni n-a știut ce-o să se-ntâmple,
Sunt cazuri rare, n-ai vreun monitor,
Și nici nu poți să fii clarvăzător
Să știi cum urcă sângele spre tâmple…

…Dar s-a trecut rapid la procedură,
La zece ore, poate și mai mult,
Și gându-mi bate-n tâmple să-l ascult,
Într-un poem cu palme peste gură…

Un standard agresiv, pansări, transfuzii,
Injecții dureroase, -ncurajări,
Și-un gând ce nu ajunge nicăieri
Decât în labirinturi și confuzii…

Mă tem de cer, de vise, de coșmare,
De trupul meu ce-a fost cândva de fier,
De tot ce știu, de tot ce nu mai sper,
Dar mai ales de stele căzătoare…

…Voi fi și eu ce-am fost de când mă știu,
Cuvânt prea-plin de ce-o mai fi cuvânt,
Dar sunt prea gol de-un suflet plin de vânt
Și nu mai pot să fiu ce-aș vrea să fiu.

Nu-i vina nimănui, așa se speră,
În fiecare om e-un infinit,
Un spațiu plin, un gol nemărginit.
Un ochi pe rug, un altu-n stratosferă…

…Simt mâna-i delicată, ochiu-mi plânge,
Un doctor e un înger pe pământ,
E-o muzică ce trece în cuvânt
Ca un balsam în sufletul din sânge…

Aș vrea să cred că pot să fiu ce-am fost,
Un gând frumos, un om, un alpinist,
Un ochi deschis, un dor, un altruist,
Un fost soldat aflat și azi la post.

Mai cred și-acum în soare și-n lumină,
Iar pata-mi de pe ochi s-a micșorat,
Ca norii ninși cu soare peste sat.
Când trece dimineața-n zi senină…

Mă rog la timp, la umbre, la retină,
Cu ochiul stâng îl strâng la piept pe-l drept,
Căci unu-i bun, iar altu-i înțelept
Și sper să fie iar, în ei, lumină...

Pe-un ochi de-al meu s-a cuibărit o pată,
Da-n miezul ei, se cresc, pe rând, lumini,
Cum crește seva vieții-n rădăcini
Și dragostea-ntr-o inimă curată.

Alerg pe gând, mă cațăr pe cuvinte,
Sunt totuși mulțumit că pot vedea,
În ochiu-mi trist s-a-nseninat o stea
Și drumu-mi cheamă pașii înainte…

E mult ce sper, dar cred că s-ar putea
Să fie iarăși soare-n viața mea…

Gheorghe Văduva,
București, 18 august 2014
Ataşamente: Imagine 1
Vizualizări: 48 | Adăugat de: inisch | Tag-uri: gând | Rating: 5.0/1
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Logare ]
Intră şi tu...
Căutare
Arhivă
Bun venit...


.VA PLACE MUZICA ?
KISS FM VA ASTEAPTA
ESTE NEVOIE
DE UN SINGUR CLICK

Calendar
«  Septembrie 2014  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930
Evenimente
Prietenii site-ului

  • Creaţi un website gratuit
  • Desktop Online
  • Jocuri Online Gratuite
  • Tutoriale Video
  • Toate Tag-urile HTML
  • Kit-uri de Navigator

  • Geocounter
    U
    Trăieşte, iubeşte
    şi iartă.


    Trăieşte,
    Nu pune la viaţă
    Cuvântul povară,
    Că viaţa-i o zi,
    Trăieşte-o din plin
    Din zori până-n seară.
    Trăieşte alături de tot
    Ce trăieşte
    Şi umblă şi zboară
    Şi cântă şi creşte.
    Vezi firul de iarbă
    Cum sparge pământul
    Şi frunza de tei
    Cum o leagănă vântul.
    Ascultă izvorul
    Cum curge în râu,
    Iubirea de prunc…
    Şi mirosul de grâu.
    Te pierde prin ele
    Şi mergi mai departe.
    Nu pune la viaţă
    Ideea de moarte.

    Iubeşte,
    Iubeşte pământul
    Şi cerul şi marea.
    Iubeşte cuvântul
    C-ascunde uitarea.
    Iubeşte şi-arată
    Cât poţi să iubeşti…
    Şi-mparte iubire
    De vrei să primeşti.
    Iubeşte şi ura,
    Iubeşte-o de poţi
    Şi-ascunde-o în tine
    Că ură au toţi.

    Iartă…
    Acolo unde iertarea
    E ruptă din tine…
    Şi simte-i puterea-n suspine
    Ce mor. În gânduri ce cresc
    Pentru-aceeaşi iertare.
    În tot ce se naşte
    Trăieşte şi moare.
    În zile ce trec
    Şi nu te mai ceartă,
    Trăieşte,
    Iubeşte şi iartă.
    Copyright MyCorp © 2017Creator de site-uri gratuite — uCoz